Filiera

Planta

Un arbust veşnic verde care creşte în clime calde şi umede între reprizele generoase de ploaie de la tropice. Este planta cafelei. Între frunzele ovale, florile candide pline de aromă se transformă repede în fructe, mai exact drupe, asemănătoare cireşelor. Verzi la început, acestea se coc căpătând o culoare roşu aprins şi găzduiesc în interior două seminţe de formă alungită, cu margini netede care conţin într-un şanţ median, boabele. Speciile celebre? Arabica, o variantă de podiş, mai veche şi mai răspândită, sensibilă şi preţuită pentru gustul său delicat şi fructat. Robusta, mai rezistentă la căldură şi maladii, mai puţin răspândită, care dăruieşte o băutură cu gust marcat, cu nuanţe amare şi lemnoase.

Culegerea

Fructele încep să se înroşească: a sosit momentul culegerii cafelei. Aceasta este o operaţiune delicată care presupune soluţii diferite în funcţie de relief, de plantaţie şi de climă. Se poate adopta sistemul stripping, rapid dar brut, care oferă o recoltă abundentă, dar de calitate eterogenă; utilizarea de utilaje de mari dimensiuni; sau metoda mai costisitoare, dar mai precisă a picking-ului, care prevede selectarea drupelor una câte una de pe plantaţie. Cafeaua aleasă de Manuel Caffè este culeasă prin acest din urmă sistem manual.

Extragerea boabelor

O dată drupele căzute la pământ, sunt gata să fie martore la separarea bobului de pulpă. Manipularea 'uscată', care foloseşte energia solară la uscare, şi cea 'la umed', mai elaborată şi minuţioasă, oferă cafele naturale şi, respectiv, spălate. În acest punct, doar selecţia, împărţirea pe dimensiuni şi formă şi critica provenită de la degustătorii cei mai buni separă cafeaua din acei saci mari de iută care, după imprimarea caracteristicilor bobului din interior, sunt gata să îl ducă în toată lumea.